
Devenit parte a existenței cotidiene și adesea asociat cu numeroase afecțiuni, stresul este supranumit boală secolului. Multă lume se întreabă dacă acesta poate cauza și căderea părului. Tocmai pentru a evita informațiile eronate, trebuie să spunem că stresul poate declanșa afecțiuni care au ca efect pierderea părului. Nu este, deci, un factor de sine stătător sau determinant, dar poate fi asociat cu diferite forme de alopecie!
CUM?
Stresul este o reacție firească și extrem de complexă a organismului, de natură psihosocială. Este modul în care corpul reacționează la diferiți factori pe care îi consideră potențial periculoși și, ca de obicei, totul pornește de la creier:
Creierul are sarcina de a percepe și cataloga fiecare experiență în parte că fiind pozitivă, neutră sau negativă și de a reacționa în consecință. Când detectează o situație potențial periculoasă, transmite mesajul mai departe în corp, prin stimularea producției de „hormoni de stres”.
LEGĂTURĂ CU CĂDEREA PĂRULUI
Expunerea repetată la stres declanșează oboseală adrenală: glandele suprarenale încep să secrete cortizol în exces, în detrimentul altor hormoni la fel de importanți (precum aldosteronul sau hormonii androgeni). Rezultatul: un dezechilibru hormonal, ale cărui efecte sunt mult mai agresive la femei.

O astfel de stare prelungită dă organismul peste cap, crescând șansele, printre altele, ca părul să aibă de suferit. Așa se face că stresul, alături de alți factori (lipsa unor nutrienți din corp, alimentația săracă în proteine, anemiile, experiențe traumatizante etc.), este una din principalele cauze ale unor afecțiuni ale scalpului.
Alopecia areată – debutează cu stoparea creșterii firelor din cauza unei reacții agresive a celulelor albe din sânge. Acestea atacă foliculii și le blochează activitatea. Părul își urmează cursul firesc de cădere, dar cum alte fire noi nu s-au mai dezvoltat între timp din cauza bolii, treptat, se va manifestă chelirea.
Telogen effluvium – se manifestă prin trecerea bruscă și prematură a părului din faza de creștere în faza de repaus. Drept urmare, în decurs de câteva luni de la acest episod, părul va începe să cadă foarte mult, dintr-o dată. Pentru a stopa afecțiunea, este necesară înlăturarea cauzelor, efectele fiind, așadar, temporare.
Trichotillomania – este o afecțiune de o cu totul altă natură, psihiatrică. Persoana afectată suferă de un dezechilibru al substanțelor chimice din creier și manifestă un impuls compulsiv de smulgere a firelor de păr de pe corp. Potrivit statisticilor, afectează între 1 și 3% din populație, cu precădere persoanele de sex feminin.

CE PUTEM FACE?
Stresul este modul în care creierul îi spune corpului că este în pericol. În această ecuație, părul este pentru organism o componentă nevitala și, implicit, primul la care corpul va renunta dacă va consideră necesar…
Restabilirea echilibrului în corp este un proces delicat și de durată. Tocmai pentru că factorii declanșatori sunt greu de stabilit, adesea poate fi necesară supravegherea unui medic specialist. Pe scurt însă, există câțiva factori esențiali asupra cărora ne putem concentra:
Dietă sănătoasă – corpul împarte nutrienții de care dispune în funcție de nevoi; o dietă echilibrată poate oferi suficiente substanțe hrănitoare pentru toate organele corpului, așa încât să rămână strictul necesar și pentru scalp și firele de păr.
Sportul – practicat cu măsură, pentru a nu supra-solicită corpul, poate stimula circulația, facilitând transferul de nutrienți. Activitatea fizică moderată poate stimula producția de endorfine, inducând o stare de bine și reducând nivelul stresului din organism.
Odihnă – în timpul somnului corpul se recuperează, se detensionează și este supus unei serii de procese vitale pentru bună lui funcționare. Indiferent de natură dezechilibrului din corp, un somn bun este întotdeauna benefic.

Menajarea părului – când suntem stresați vrem să ne răsfățăm, să arătăm mai bine și, sperăm noi, să ne simțim mai bine. Aceste tratamente pot fi însă mai mult dăunătoare decât eficiente! Utilizând cu moderație cosmeticele și instrumentele de coafat la cald, îi putem da părului răgazul necesar să se recupereze.
Tratamentul specializat – indiferent dacă tratăm alte cauze interne care au declanșat rărirea părului sau chiar scalpul în sine, uneori este bine să apelăm la sfatul unui specialist. Câteva analize de rutină pot scoate la iveală probleme de care nici nu știam.
Limitarea stresului cotidian – exceptând bolile autoimune, chelirea declanșată de stres este temporară. Tot ce putem face este să limităm, pe cât posibil, stresul cotidian. Pentru a ne mai reduce suferință, Toppik ne stă întotdeauna la dispoziție – o simplă aplicare maschează subtil părul rar!